Sina cale ferata - greu

Sina cale ferata tip greu

Sina cale ferata - constituie elementul principal al suprastructurii caii ferate.

Sinele de cale ferata sunt bare lungi, laminate din oteluri speciale, avand un profil adecvat scopului pe care trebuie sa-l serveasca.

In Romania se folosesc urmatoarele tipuri de sine:

- sina tip 40, sina tip 45 - sine de tip usor
- sina tip 49, sina tip 54 - sine de tip mediu
- sina tip 60, sina tip 65 - sine de tip greu

Sinele sustin si ghideaza rotile materialului rulant, ele preluand sarcini mari transmise de vehicule aproape concentrat pe care le repartizeaza corespunzator pentru a fi preluate de traverse.
Forma de dublu T, care rezista foarte bine la incovoiere din sarcini verticale, are talpa superioara astfel realizata incat sa poata servi pentru ghidarea circulatiei materialului rulant iar talpa inferioara sa poata fi usor fixata de traverse.

Tipul sinei reprezinta masa unui metru din sina respectiva (de exemplu: sina tip 49 cantareste 49 kg/m).

Sina de cale ferata este solicitata static si dinamic de forte verticale si orizontale (transversale si longitudinale) si este supusa permanent actiunii factorilor climaterici.

Forma si dimensiunile sinei de cale ferata trebuie sa asigure rezistentasi stabilitate fata de toate solicitarile, sa fie economice si sa prezinte o repartizare rationala a materialului.

Forma profilului transversal al sinei de cale ferata a evoluat in timp (forma de U, de cornier, de U intors etc.), ajungand la forma de dublu T, considerata in prezent cea mai avantajoasa din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii, ghidarii materialului rulant, frecarilor care apar intre sinasi bandajul rotilor si al utilizarii rationale a materialului.

Acest tip de sina cu talpa este cunoscut sub denumirea de sina tip Vignole.

Sina tip Vignole este formata din trei parti:

- o parte superioara, numita ciuperca, care contine cca 45 % din materialul sinei;
- o parte inferioara, numita talpa, care contine cca 35 % din materialul sinei;
- o parte intermediara, numita inima sinei, cu cca 20 % din material.

Ciuperca sinei este delimitata de suprafata de rulare, fetele laterale ale ciupercii si umerii ciupercii sinei (fetele inferioare ale ciupercii). Suprafata de rulare este curbata pentru ca intre bandajul rotilor
si sina sa existe un contact optim, astfel incat frecarile materializate la acest nivel sa fie minime si sa se elimine inconvenientele care pot apare din cauza diferentelor de conicitate a bandajelor, din cauza uzurii sinei si bandajelor, din cauza diferentei de inclinare a sinei din montaj etc.

Fetele laterale ale ciupercii pot fi verticale la sinele mai usoare sau inclinate la tipurile de sina mai grele. Umerii ciupercii sinei servesc, impreuna cu fetele superioare ale talpii sinei, ca suprafata de
rezemare pentru eclise. Eclisele se folosesc pentru legarea capetelor a doua sine consecutive pentru a asigura continuitatea acestora.

Inima sinei este cuprinsa intre linia de intersectie a umerilor ciupercii sinei si linia de intersectie a fetelor superioare ale talpii sinei. In conditiile unor solicitari alternative, ea este supusa la eforturi unitare importante de intindere si compresiune, precum si de incovoiere si de forfecare.

Racordarile inimii cu ciuperca si cu talpa sinei sunt, de regula, simetrice (aceeasi raza sau aceleasi succesiuni de raze). La calea cu joante, la capetele sinei, inima se gaureste in apropierea axei neutre pentru prinderea ecliselor de sinele consecutive cu ajutorul buloanelor.